Review modest: Mici Vegani

 

Review modest: Mici Vegani

Abominabili! Îngrozitori! Chimicale! Insert glumă cu vegetarieni. 

Bun! Acum că am anticipat 70% dintre reacții, hai să vorbim puțin despre mititeii ăștia vegetarieni pe care i-am testat în weekend. Pentru cine nu vrea să citească mai mult, sumarizez experiența într-un singur rând: mai buni decât mă așteptam, apropiați ca gust cu cei originali și pentru asta le-aș da nota 7/10 de încurajare. 

Puțin background story. 

Îmi place science fiction-ul de mor. Aproape la fel de mult ca  zgomotul mititeilor sfârâind pe grătar. Dar aproape toate lumile astea fantastice imaginate de autori au un numitor comun: spațiul pe navele spațiale e atât de mic/suprapopularea planetei a ajuns la un astfel de nivel încât este total impractic să crești animale pentru carne. Astfel, oamenii ăștia ai viitorului s-au reorientat către altceva. 

Este logic și ăsta pare că este viitorul spre care ne îndreptăm. Putem să ne lamentăm și să ne dăm cu fundul de pământ sau putem să ne bucurăm de fiecare sfârâitură de grăsime pe grătar, alegerea este a noastră și nu va influența cu nimic ce pare că urmează să se întâmple in our life time.

Așa că tot timpul am fost fascinat de carnea asta care nu e carne și de fiecare dată când am avut ocazia am gustat. Curiozitate sau răzvrătire în fața zeului Purceluș, putem să îi spunem cum vreți pentru că nu interesează pe nimeni. 

Ce interesează este ce gust au micii ăștia făcuți doar din plante, iar aici lucrurile variază destul de mult - în funcție de când îi mănânci. Scoși imediat de pe grătar sunt cel puțin interesanți. Destul de picanți și cu o textură cam pe acolo cu carnea tocată, prima îmbucătură este surprinzătoare. 

Mici vegani Verdino

Surprinzătoare pentru că te așteptai la ceva mai rău, dar acum primul gând care îți trece prin cap e că n-ai fi deloc supărat dacă la viitoarele grătare ar fi și câțiva mititei vegani puși deoparte pe post de aperitiv. 

Dar apoi lucrurile se schimbă destul de mult pe măsură în care se răcesc, ajungând ca a doua zi să aibă un gust total certat cu ar trebui să reprezinte. Nu e rău nici ăla, dar e mai aproape de ce își imaginează carnivopații că au gust niște mici făcuți din plante. Mie mi s-a părut că e foarte apropiat de un pate vegetal.

Ca mod de preparare, eu am ales să îi fac pe grătar deși pe etichetă aveau recomandarea să fie prăjiți în ulei câte 3 minute pe fiecare parte. Să fim serioși, mici în ulei să mănânce ăia care care fac petiții online. Proba micului e prin foc și fum. 

La grătar s-au făcut ușor și au căpătat o culoare frumoasă destul de rapid. Se vede și în colaj: în colțul dreapta jos cum arătau când i-am întors prima oară pe o parte. Deasupra sunt imediat după ce au fost scoși de pe grătar, iar în stânga o secțiune "la cald". 

Faptul că sunt picanți îi ajută destul de mult pentru că altfel întreaga experiența ar fi fost mai puțin memorabilă. Pentru că deși scrie pe ambalaj ca sunt suculenți, ei nu prea au cu ce să se ridice la nivelul așteptărilor setate de verișorii mult mai populari. 

Și mult mai ieftini. 

Lucru pe care îl înțeleg, dat fiind factorul de nou și tot ce are acesta în spate asociat, dar 14-15 lei pe 4 mititei vegani e un cost cam greu de înghițit pentru un om obișnuit care nu vrea să o ardă hipstărește. Pentru cei care vor totuși să o ardă, i-am găsit în Carrefour în urma unei recomandări a unui prieten de pe Facebook. 

7/10 de încurajare. Pot să fie o soluție de compromis pentru carnivorii religioși.  

Comentarii

Postări populare în ultima lună

Terapie în pandemie: paste de casă cu un aparat de făcut paste

Despre respect, mâncare și șnițele proaste

Azi a plouat